Custom Search

miercuri, 8 aprilie 2009

Cel mai extrem sport extrem

Ceea ce urmeaza este doar o idee ce mi-a incoltit in creiras acum vreo 3 ani. Citind ceea ce urmeaza, o sa va dati seama ca nu e doar o idee traznita si irealizabila. Dimpotriva, se poate duce la capat, dar cu niste eforturi uriase si cu oameni foarte dedicati acestei idei super traznite!

Ma gandeam astazi ce denumire sa dau acestui nou sport extrem inventat de mine(ma rog, ideea e a mea). "Hyper Boll"! Suna ciudat? Da, pentru ca este un sport care poate fi caracterizat ca fiind cel putin ciudat. Hai sa va explic de ce.

Se aleg pe spanceana 20(cel putin) de persoane care sa cunoasca bine alte doua sporturi extreme: paint ball si roller skating. Apoi se alege locatia: un magazin MARE! Adica un hypermarket. Si uite asa ati aflat de ce sportul asta se numeste Hyper Boll!

Acum sa va explic ce se intampla defapt. Stiu ca e foarte greu si costa o gramada de bani, dar sa stiti ca un hypermaket poate fi inchiriat pe o zi! Mai stiu si ca sunt clauze si alte alea, dar nu asta e ideea. Se iau apoi cei 20 de participati si se echipeaza: un costum complet de paint ball, plus o pereche de rolle! Acum cred ca v-ati dat cu totii seama ce se intampla de fapt: e un joc de paint ball pe role intr-un hypermarket!

Daca se indeplinesc toate aceste conditii, jocul poate incepe. Ar mai trebui ales tipul de joc, pentru ca sunt si aici cateva variante:
* Last Man Standing - adica tot ce misca trebuie impuscat; cel care ramane in "viata" e castigator.
* Team Deathmatch - cel mai clasic tip de joc; doua sau mai multe echipe care se vaneaza.
* King Of The Hill - se alege un loc pe "terenul" de joaca; jucatorul care rezista cel mai mult timp in acel loc, fara sa fie impuscat, este castigator.
* Capture The Flag - fiecare echipa are un steag; se urmareste capturarea steagului echipei adverse si aducerea lui in baza proprie; steagul advers nu poate fi lasat in baza proprie daca steagul echipei tale a fost capturat.

In cei 3 ani de cand ma gandesc la acest sport am intalnit multi simpatizanti, multi oameni care au spus ca asa ceva e imposibil(mai ales la partea cu inchiriatul unui hypermarket), si destui care mi-au ras in fata. Nu ma las batut! Stiu ca o sa vina si momentul cand voi putea juca Hyper Boll!

P.S. Astept parerile si ideile voastre!

duminică, 5 aprilie 2009

ERROR 404

Am niste ochii de broasca abuzata de viata: rosii, umflati, debordand de lipsa acuta de somn! De trei zile stau de "veghe" in fata calculatorului. De trei zile imi biciuesc trupul cu tot felul de stimuli: informatii inutile, cafea tare si dulce, tigari si muzica la un nivel destul de ridicat. De trei zile incerc sa gasesc solutia!

Vineri a inceput ca o zi obisnuita. Totul s-a schimbat cand am deschis televizorul. Stirea circula pe toate canalele. Am dat fuga la chioscul de ziare. Acelasi lucru! S-a aflat! Iar eu, cel care pornise aceasta joaca, eram ultimul care afla!

Am inceput sa caut cauza acestei scurgeri de informatie. Nu se putea ca o gluma, o joaca a unor tineri sa ajunga subiect de scandal pe posturile nationale de televiziune. Trebuia sa fac ceva. Nu stiam, inca, ce anume! Am deschis infiorat calculatorul!

Se facuse 03:30 am. Era deja sambata, iar eu nu terminasem de citit toate e-mail-urile primite. Familia, prieteni buni, cunoscuti, necunoscuti, oficiali ai statului si ai unor institutii internationale, toti cereau explicatii, intrebau cum a fost posibil ca joaca noastra sa descopere o asemenea eroare. Mai mult toti erau uimiti cum s-a perpetuat aceasta greseala atat timp. Am incercat sa formulez un raspuns cat mai oficial, si l-am trimis tuturor.

Am continuat sambata sa imi refac pasii, sa caut informatiile pe care le-am folosit, sa verific, sa caut alte surse, sa vad daca nu se strecurase o greseala in calculele noastre. Totul a fost in zadar. Duminica dimineata aratam ca un zombie disperat. Abia ma zaream in camera plina de fum. Papilele gustative imi erau inutile, gustul cafelei le-a amortit pe o perioada nedeterminata. A fuma a devenit un automatism: nu simt fumul care se scurge in plamani, nu simt nevoia de a fuma o alta tigare, dar totusi o aprind.

Trebuie sa recunosc, trebuie sa dau piept cu realitatea. Trebuie sa anunt o lume intreaga ca totul e adevarat! Ceea ce la inceput s-a vrut o mica gluma la adresa catorva prieteni s-a dovedit a fi defapt purul adevar: anul are 365 de zile, ziua are 24 de ore, ora are 60 de minute, iar minutul are 60 de secunde! Imi pare rau, dar acesta este adevarul!

~

Acesta este un pamflet. Orice asemanare cu persoane sau situatii reale este pur intamplatoare. Adica glumesc bai!

vineri, 3 aprilie 2009

Spirit of Jazz - R.I.P. Sandu

O clipa de slabiciune, un moment de singuratate, o rana mai veche, o vorba aruncata in vant. Nu trebuie mai mult. Par sa fie lucruri mici, dar pot distruge o viata. Uneori reusim sa trecem peste aceste lucruri, alteori nu.

De cateva zile incerc sa gasesc cuvintele potrivite pentru a da glas gandurilor, sentimentelor ce ma rascolesc. N-am reusit. Nici acum nu cred ca va fi altfel, dar simt ca nu trebuie sa mai aman aceasta postare.

"Sandu a murit!" Doar cateva cuvinte sunt necesare ca sa te rascoleasca definitiv. Cum adica a murit Sandu? A murit! Pur si simplu... O clipa de slabiciune, un moment de singuratate, o rana mai veche, o vorba aruncata in vant... Cu toate ca era inconjurat de prieteni, Sandu nu a reusit sa vada mai departe, sa vada raza de soare care abia astepta sa-i zambeasca!

Cine o sa-i ia locul? Nimeni! Pentru ca el o sa fie mereu cu noi. Am citit undeva o chestie: daca intorci repede capul spre stanga, o sa zaresti cu coada ochiului o mica sclipire - e ingerul tau! Vreau sa cred ca voi surprinde acea sclipire, si ca voi vedea chipul lui! Zambind!

Cine o sa zambeasca in locul lui? Noi! Trebuie sa zambim! Numai asa ii vom pastra vie amintirea! Numai asa va putea Sandu sa simta cat de mult a fost iubit, si cat de mult ne va lipsi!

Sandu, zambeste, pentru ca noi vom zambi gandindu-ne la tine!

miercuri, 1 aprilie 2009

Niciodata n-am...

"Niciodata n-am facut sex!" - Se vad cateva zambete. Din cele sase(6) persoane(cinci fete si un baiat) de la masa trei ridica paharul si beau. Jocul a inceput de ceva timp, si se pare ca va mai continua. Cele de mai sus se intampla in timp ce scriu aceste randuri. Sunt destainuirile unor fete de clasa a XI-a!

Sunt destainuiri facute cu scuza ca "eram ametita", sunt un mod mai usor(aparent) de a fi sincer cu cei apropiati. Si este prapastia dintre generatii. Parerea mea! Sunt oare prea batran? Sper ca nu!

Nu mai trebuie sa beau ceva ca sa pot fi sincer. Jumatatea mea stie asta. Avem momentele noastre de sinceritate. Programate sau nu. Oricum, momentele spontane sunt cele mai frumoase. Fara alcool si fara o necesitate anume de a fi sincer. Doar libertatea de alegere ne mai dicteaza momentul de sinceritate.

Ascultandu-le pe aceste domnisoare am incercat sa fac o lista: ce am/n-am facut pana acum. Iata rezultatul!

AM:
- fumat(incluzand substantele cu efect halucinogen)
- baut alcool(aproape toate felurile si calitatile)
- luat decizii fenomenal de proaste(sunt genul de om care se da cu capul de pragul de sus ca sa-l vada pe cel de jos)
- inselat(in toate formele cuvantului - la carti, in afaceri, in dragoste, etc.)
- pus ganduri pe hartie(bune si rele, poezie si proza, aberatii, etc.)
- fost acolo unde trebuia sa fiu(nu mereu, dar atunci cand am fost s-a meritat)

N-AM:
- avut niciodata multi bani(desi nu m-ar deranja)
- avut mereu curajul sa fiu adevarat(va las pe voi sa va ganditi la asta)
- fost sincer atunci cand trebuia(abia acum imi dau seama ca asta a fost in dezavantajul meu)
- facut dragoste cu o persoana la care nu am tinut(nu sunt construit pentru "random sex")
- fost niciodata un model de conduita morala(cred ca suntem facuti pentru a incalca anumite reguli morale; cred asa au aparut cele mai mari lucruri din lumea asta)
- refuzat nimic din ceea ce mi-a oferit viata(simt ca mint, dar imi place - vreau sa cred ca imi traiesc viata)
- fost(niciodata) altcineva
- altceva de oferit decat inima si sulfetul

Mda... Cam asta ar fi! Ce credeti acum despre mine?

Proverb

"Aschia nu sare departe de trunchi" - proverb romanesc(si nu numai).

Adaptare: "Aschia poate sari si departe de trunchi! Trebuie doar o adiere de vant!"

De ce am adaptat? Pentru ca e purul adevar. Il vad aproape in fiecare zi. Il vad la mine, il vad la fratii mei, il vad la prietenii mei, il vad si la necunoscuti. Aschia poate sari departe de trunchi.

Eu sunt un exemplu clar. De ce spun asta? Pai... ma uit la fratele meu si nu vad nici o asemanare intre noi. Cel mai concret exemplu: amandoi avem bloguri, dar nu se aseamana nici pe departe. Mai departe. Ma uit la surioara mea, Zurly(e porecla). Ne aseamana doar numele, pentru ca fizic si psihic nu avem nici o asemanare.

Deci(concluzie)! Exemple sunt destule. Ce vreau eu sa spun e ca nu conteaza cat de departe sare aschia, conteaza din ce copac vine. De ce spun asta? Pai... o sa raspun cu un proverb: "Sangele apa nu se face".